Fiecare nedreptate, o lectie

        Dragi parinti, societatea nu este perfecta, ba dimpotriva este inundata de defecte, nedreptati si alte lucruri care s-ar putea la un moment dat sa altereze dezvoltarea copiilor dumneavoastra. 

      Copiii sunt diferiti, unii sunt artisti, altii meseriasi, altii sportivi, etc asa cum si psihicul lor si modalitatea lor de a vedea lumea este diferita.

      Din pacate , in scoli totul tinde catre un standard. Totul se vrea facut in acelasi mod si informatiile asimilate se vor a fi exteriorizate la fel.Ei bine, aceste lucruri sunt urmările unui sistem vechi, care s-a dovedit a fi foarte nociv. Intr-adevar ,nu ne putem incuraja copiii sa fie niste rebeli fara bun simt si niste delicventi juvenili doar pentru ca si societatea e la fel. Dar ce putem face pentru ei? Putem sa ii facem sa se ADAPTEZE si sa le dezvoltam stima de sine, dar toate astea intr-un mod prin care copilul sa aiba un comportament civilizat, respectuos si cu bun simt.

       In calitate de parinte, rolul nu este de a respecta intocmai indicatiile de la scoala sau invers adica de a impovara copilul cu toate frustrarile tale si de a-l pozitiona impotriva sistemului. Rolul tau ca parinte este sa-l inveti sa se ADAPTEZE acestui sistem defect si sa obtina maximul reusitelor lui personale si profesionale astfel incat sa fie fericit si implinit pe termen lung.                

        Atunci cand apar anumite situatii, ele sa fie gestionate in mod inteligent , nu extrem.Ca de exemplu, copilul vine acasa nemultimit pentru faptul ca profesoara i-a facut o nedreptate. Parintelui ii este in aceastia situatie recomandat  sa evite extremizarea acestei probleme, si anume sa ii induca elevului  o serie de frustrari punandu-l impotriva profesoarei, a sistemului sau a oricaror oranduiri care il nemultumesc, dar in aceeasi masura sa evite sa il mustreze spunandu-i ca doar profesoara sau autoritatea are dreptatea absoluta si  ca el ar trebui sa fie vesnic ascultator. Solutia inteligenta este ca situatia sa fie abordata inteligent si practic, anume atunci cand copilul vine acasa contrariat, nemultimit sau frustrat, tu sa il privesti cu empatie si sa-i prezinti aceasta situatie neppacuta drept o lectie de viata precum multele ce vor urma. 

        Sa spunem ca elevul vine acasa nesatisfacut  de o nota desi el considera ca merita mai mult. In cazul acesta este o risipa de timp sa ii spui ca nu e bun de nimic si ca trebuie imediat sa se inchida in casa ca sa invete sa ia o nota mai mare. Eefectul imediat este ca il invrajbesti, ii induci frustrari ,complexe si ii creezi repulsie fata de scoala, deoarece este posibil ca  el chiar sa facut un efort important sa ia acea nota ,dar acesta nu i-a fost corect evaluat. Poate are dreptate, poate nu.Nu asta conteaza. Conteaza ce simte el.Conteaza echilibrul emotiilor lui, care dupa cum stim la varsta respectiva este fragil. Tu ca un parinte responsabil vei proceda apreciindu-i silinta si felicitandu-l ca a invatat ,si il vei face constient de faptul ca evaluarile celorlalti vis-a-vis de el sunt subiective. Il vei face sa realizeze ca multumirea lui provine din ceea ce a inteles din ceea ce a invatat ,nu din nota obtinuta, si ca in viitor lucrurile acestea sunt dese.Multi nu le vor aprecia munca, insa nu e necesar sa vada asta ca pe un capat de lume, ci sa isi creeze o imagine mulțumitoare din faptul ca a facut tot ce a tinut de el pentru a duce la bun sfarsit o sarcina. In abordarea de mai sus trebuie avut grija ca stima de sine sa fie consolidata ,iar tu ca persoana ce este responsabila pt acel copil ,vei actiona mereu constientizand efortul lui si incurajandu-l indiferent de rezultat. Important pentru tine sa fie faptul ca el face totusi un sacrificiu. Problema este atunci cand nici nu face nimic pentru rezultate dar vrea consideratie, insa de obicei copiii care nu misca un deget pentru o apreciere nici n-are vreo pretentie, insa aici este o alta problematica 

     Asadar , abordezi situatia centrat pe aprecierea efortului lui, pe faptul ca il faci constient ca in viata vor urma lucruri de genul si ca singurul lui evaluator competent sa fie chiar el insusi .

       Ce se intampla daca folosesti extremele? Daca ii dai dreptate totala si il inveti ca mereu cineva e de vina pentru esecurile lui, atunci scoala sau societatea ii va crea repulsie si isi va adopta comportamente nefaste pentru viitorul lui. Daca ii dai dreptate profesorului ,iar pe el il gasesti vinovat de acele feedbackuri negative, nedandu-i nici o sansa, ii vei face franjuri stima de sine, si probabil ca scoala sau societatea la fel ca in primul caz, ii va crea repulsie sau va ajunge sa invete doar pentru a cauta confirmari si probabil va ajunge un angajat plin de frustrari care nu va fi niciodată fericit de eforturile si actiunile lui. 

       Copilul este cea mai mare responsabilitate a unui parinte, de aceea trebuie sa alegem foarte atent abordarea pe care o vom folosi pentru a gestiona starile lor de conflict interior.Orice dezechilibru negestionat corespunzator poate avea efecte nefaste pe viitor in dezvoltarea acestuia.

       Este vital sa ii invatam sa se adapteze, sa-si consolideze realist stima de sine si sa le dezvoltam locusul intern. Un copil care este incurajat sa se autoevalueze singur va stii de ce este in stare si nu va da gres. Dar toate astea condimentate cu o educatie in care sa fie incurajati sa-si exprome parerile civilizat, resectuos si cu bun simt, chiar daca situatia nu este propice.Un om civilizat va castiga disputa chiar inainte de a o incepe! 

Spor la educatie!

Cum se saboteaza reciproc femeile

                 

                   Da, titlul pare provocator, insa acest articol mi-a fost inspirat de o discutie pe care am auzit-o intr-o statie de autobuz.

                   Erau doua batranele elegante care discutau despre copiii lor, baieti, ajunsi la maturitate si care aveau si familii.Una ii spunea mahnita celeilalte ca nora ei ii face fiul cam nefericit.Dialogul suna cam asa:

'- Marcelo, dar sa vezi.Mereu il cicaleste si il bate la cap.O clipa nu-l lasa in pace.Bine, ca si Florin mai bea, dar asta nu e motiv sa stai toata ziua cu gura pe el.'

Asadar din dialog reiese ca Florin, feciora-su mai bea si el, iar nevasta-sa n-are dreptul sa ii spuna nimic.Dar cine stie cat bea Florin, si ce bazaconii face la bautura.

In orice caz, ideea este ca , de cand lumea, femeile se dau victime, si se plang ca sunt discriminate de barbati, nu-s respectate si nu-s egale.

Parerea mea, este ca ,pentru tot ce li se intampla rau femeilor din partea barbatilor,responsabilele  sunt tot ele.Si au o vina substantiala!De ce?Pentru ca ele femeile ii nasc, ii educa, si le alimenteaza constient sau nu ,unele stereotipuri care de-alungul timpului se dovedesc a fi nefaste pentru rasa feminina,

Ca sa intru in detalii, mamele baietilor le tin intotdeauna partea fiilor lor.Este adevarat ca in teorie multe ii educa in spirit cavaleresc, dar in practica aceastea se dovedesc total lipsite de corectitudine atunci cand progeniturile lor le vin cu o potentiala nora la usa casei.

Ati observat si voi, cat de adulmecate, observate, analizate si supuse la subtile teste sunt potentialele nurori, si chiar nurorile de catre soacre. Mentin asa o tensiune inexplicabila in directie celeia care le-a furat baietelul incat parca ai impresia ca si-ar si dori sa se intample ceva ca nora s-o dea in bara, iar baietelul sa0i dea atentie cel mai mult tot mamei lui.

De ce se intampla asta? Pentru ca femeile, inca din vechile timpuri 'sufera' de o asa zisa concurenta patologica, genetica, si inc-odata, promordiala.De-aici , in ziua de azi, se genereaza o groaza de conflicte in ele si intre ele alaturi de  o sumedenie de presiuni condimentate  cu multe  frustrari, si toate izbucnesc in comportamentele lor pasiv-agresive pe care le au unele vis-a-vis de celelealte.

Si intre barbati exista concurenta, dar aceasta consurenta este una mai superficiala, directa, si care deseori se consuma rapid, iar ierarhia cumva este stabilita destul de repede.Insa la femei nu.La femei concurenta incepe dintr-o privire,si continua intr-o infinita serie de comparatii si judecati.Cand acestea se satureaza in gandurile ei, femeia incepe sa le externalizeze prin barfe atunci cand interactioneaza cu unele prietene, si de-aici se da drumul unei nedreptati indreptate tocmai catre subsemnatele..Ele sunt construite in asa fel incat sa nu se simta bine deseori nici in pielea lor.

Ca sa fac asa legatura intre aceste profile emotional-constructive ale femeilor si ale comportamentelor lor degradante in relatiile dintre ele, pot aduce in lumina o sintagma foarte consacrata.Prin aceasta pot cumva exemplifica cel mai clar ceea ce am sustinut mai sus.

Sintagma in cauza este: 'Femeile care au fost cu multi barbati sunt curve, iar barbatii care au fost cu multe femei sunt niste cuceritori respectati'. Asta e conceptia din popor, generalizata peste tot, si asta le coace de ani buni pe feministele care i-ar arde pe rug pe barbati.

Mai intai, ca sa lamurim problema , aceasta sintagma a fost alimentata in cele mai dese randuri, tot de femei: Pai cum asa?Uite tocmai pentru ca femeile sunt invidioase una pe cealalta cum spuneam anterior, iar mecanismele de aparare pentru anumite esecuri in dragoste si nu numai ,au facut ca vina sa se directioneze in exterior.Cand tu ca femeie n-ai grija sa te dezvolti ca persoana, sa te faci placuta, sa ai grija sa arati cat de cat ok, si sa nu mananci ca sparta, si arati in asa fel incat toti barbatii sa te ocoleasca, vei spune despre celelalte care ti se par tie ca au succes (desi nu ar avea) ca sunt niste curve care se lasa usor cu oricine(de parca cele in cauza nu s-ar lasadaca ar veni niste curtezani).Cam asa sta situatia in cazul de fata. Si cazul asta se aplica si celor care deja au o relatie dar nu-s multumite in respectiva , si incep sa priveasca la altele care la exterior par fericite.Aceasta mancatorie se consuma ,repet prin barfe!Asta fac femeile slabe cu duhul, le barfesc pe celelalte.Rar auzi o femeie ca barfeste un barbat.Este mai interesant , si iti creste mai mult stima de sine ca femeie daca barfesti o surata de a ta.Practic te face sa te simti pentru un moment ca esti peste ea.Dar e doar o iluzie efemera.Vei castiga acest razboi ca femeie , doar atunci cand singura cu care esti in competitie esti tu insati, si doar atat! Chiar si barbatii mai slabi de inger care din frustrarea primirii vreun refuz din partea unei femei, o numeste asa pentru ca asta aude de la celelalte. '-Nu te-a vrut pentru ca este o curva, nu este pentru tine!' 

Cum ziceam, atunci cand o femeie are multi barbati este considerata usuratica, iar cand un barbat are multe femei este apreciat drept un Don Juan.Prin urmare, femeile singure se fac una pe altele usuratice ,din invidie, si din dorinta de a se simti superioare,astfel mecanismele lor de aparare zdrobind rivalele.Iar barbatii care au multe femei, atentie, sunt apreciati si de majoritatea femeilor, si de barbati!Chiar se intampla!De cate ori n-ati auzit, sau vazut barbati care se felicita unul pe celalalt, si care isi povestesc la o bauta cuceririle, si se incurajeaza sa continue tot asa.Barbatii ,de cele mai multe ori ii admira si ii iau drept exemplu pe cei care cuceresc,Femeile nu!Femeile le barfesc si le catalogheaza in fel si chip, pe cele care fac la fel.Si spuneam ca chiar si femeile admira barbatii cuceritori.Pai multe femei nu s-ar incurca cu barbati singuratici fara experienta, ci cu barbati care au ceva palmares la activ si care sunt validati , si le valideaza si pe ele social.Mamele baietilor la fel, isi doresc ca baietii lor sa franga cat mai multe inimi ca sa le arate ele celorlalte femei ca a facut un plod care le pune pe toate la pamant, astfel ca ea este superioara.Cam lucrul asta  se intampla de obicei, si asta nu se va schimba prea curand deoarece este scrisa in gena lor, si n-ai cum sa schimbi natura.Femeile sunt considerate astfel pentru ca singure au grija sa se autosaboteze, si sa le saboteze si pe celelalte.Mamele intotdeauna iau parte fiilor lor, sotiile mereu vor ca prietenele lor sa aiba un trai inferior lor, fetele nemaritate vor ca ele sa fie mai apreciate decat cunoscutelor  lor, iar cand nu sunt, incep operatiunile de defaimare ale celorlalte, ca deh, natura cu mecanismele ei de aparare a stimei de sine se declanseaza agresiv si instant.

Dragile mele, voi nasteti barbatii, iar daca ii numiti porci, practic va numiti pe sine acea specie de animal care naste porcii, pentru ca e de datoria voastra sa nu fie asa, implicit nici voi sa nu fiti.

In incheiere nu-mi doresc decat sa reflectati la aceste lucruri incat sa va dati seama ca singurele voastre rivale nu sunteti decat voi, si este in interesul vostru sa dati o educatie decenta copiilor vostri, sa va dezvoltati personal, sa va asumati potentiala vina, sa nu cautati vinovati in exterior, si sa va respectati una pe cealalta , daca vreti sa fiti respectate ca femei.Personal, cel mai scarbos mi se pare cand o femeie o numeste pe alta curva.Suna asa de gretos si practic femeia despre care se spune ca este curva, devine oglinda celei care emite acea afirmatie.

Multa intelepciune sa aveti!

MCii Moralisti

             Ascult hip-hop inca din clasa a-3a adica din 1998, cand BUG Mafia si-a lansat un album si cumva o caseta a scapat si pe la mine. Nu m-a captivat cine stie ce, eu fiind crescut cu altfel de muzica , straina in majoritate, si n-am rezonat prea tare cu acel album.

           Ceea ce mi s-a parut amuzant, au fost versurile care erau vulgare si pe care le ascultam cu colegii de clasa distrandu-ne copios pe seama lor.

           Cum necum odata cu evolutia acelor versuri , acest virus m-a 'infectat' si pe mine, devenind cumva fascinat de aceste creatii libere si cuprinzatoare.In sensul ca se vorbea despre orice pe aceste piese.De la mesaje sociale, confirmari ale eului artistilor, dragoste, framantari de sine, si pana la povestiri din cartier.Era un fel de jurnal pe instrumentale, ceea ce mi se parea foarte impresionant.

         Am prins multi artisti inca de la inceput, si unii m-au cucerit de-a dreptul, iar altii nu, dupa cum e si normal.Insa ceea ce m-a frapat, a fost chiar faptul ca o buna parte dintre ei, au schimbat brusc tabara, desi sustineau agresiv in trecut ca tabara la care au aderat acum este una impostoare si fara onoare.

      Accentuau pe piese ideea ca ei nu se vand pe bani, si la prima oportunitate au facut-o, si chiar e amuzant sa asculti piese vechi de-ale lor unde subiectul , sau tinta atacului o reprezinta chiar propria persoana proiectata in viitor.Interesant,nu?

    Altii mai misogini  de fel asa, descriau peisaje in care moralitatea unor femei lasa de dorit, si ca majoritatea-s curve.De obicei se adresau in special uneia, pe care o supuneau la perversiuni exact ca-n filmele porno.Asadar acestia o faceau posta, iar femeia era delectata.Ce mi se pare extrem de interesant aici, este  momentul in care ascultam o piesa mai veche de-a cunoscutului Grasu XXL in colaborare cu unii, numita 'Da Frate' unde acestia confirmau ca au penetrat pe rand o femeie de-asta de moravuri usoara si cat de bine s-au simtit ei.Imediat mi-am adus aminte ca acest grasun artist al meleagurilor noastre pitoresti traieste cu Laura Andresan, despre care alti rapperi si chiar subsemnata mentiona ca a luat toti fotbalistii in proba, si le dadea note la fiecare.Se intoarce roata frumos,nu?

    Practic multi prin piese le fac pe multe sa se simta prost, insa tot cu ele isi construiesc o viata si fac copii, intrucat Grasu are si un copilas cu Laura Andresan, femeie care exprima exact trasaturile pe care le descrie acesta in piese.

Nenumarati alti rapperi ii injurau pe altii comerciali, insa dupa un timp se puneau si capra sa aiba si ei oportunitatea de aparea si ei pe TV, sau la radio, sa scoata un ban.

N-ar fi nimic de comentat, de judecat sau de condamnat daca un rapper isi asuma faptul ca el vrea sa fie comercial, sa fie mainstream, de ce nu, sa faca bani cat se poate de multi din muzica si sa mearga numai pe drumul asta, fiind dispus de a incerca orice stil si orice compromis atat timp cat ies bani.Doar ca acestia sunt putini.N-ai cum sa ii condamni pentru ca sunt ceea ce sunt, insa ce te faci cu cei care candva jigneau pe cei care isi construisera prin orice mijloace o cariera artistica de succes, iar in prezent si ei fac la fel, adica savureaza castigurile de pe urma propriilor compromisuri si alterari morale.Nu e frumos, nu?

     Cand spui HIP-HOP te gandesti si la respect, insa ce respect sa dai unora care nu se respecta nici pe sine?Ba mai mult, au existat raperi care si-au jignit fanii vechi pentru ca le-au atras atentia ca nu au ales drumul potrivit.

Dupa parerea mea fiecare cantaret poate sa faca ce vrea, insa, ipocrizia nu este o cale de a avea succes pe termen lung, mai ales in HIP-HOP.

In orice caz, dupa cum spuneam intr-un articol mai vechi de pe blog, in Romania aceasta miscare se afla in moarte clinica, si acum majoritatea MCiilor  din start tintesc spre bani, spre ceea ce se vinde, spre simplitate, spre kitsch, si pe ceea ce submediocrii vor.

RIP

Povestea Romaniei (analogie)

Acum ca tot se fac 31 de ani de la asa zisa Revolutie ma gandesc la o analogie, si anume:

Vad Romania dupa ce a fost luata de Ceausescu ca pe o fata crescuta de un tata cu probleme psihice, crescuta intr-o maniera obsesiv compulsiva de acesta,si tinuta din scurt abuziv, mai ales dupa ce perioada adolescentei a trecut. Acest tata cu probleme isi trata fiica intr-un mod rigid in care disciplina era un mod de viata si izolarea de exterior trebuia musai sa fie ermetica, astfel sa nu apara vreun barbat care sa profite de ea.

Dar acest comportament al tatalui a facut-o pe fata sa fie curioasa, sa vrea mai mult, pentru ca aceasta crestea si isi dorea sa fie ca celelalte surate (tari aflate anterior sub comunist dar eliberate) ale ei si sa isi construiasca singura o viata frumoasa. Evident pe cat fata crestea pe atat tatal imbatranea iar masurile abuzive se inteteau. A ajuns s-o infometeze doar ca sa ajunga slaba si frumoas pentru ca prietenii acestui tata sa-l invidieze.

In urma presiunilor facute de barbatii din exterior care o curtau si o convingeau sa scape de parintele in cauza , si in urma faptului ca aceasta chiar nu mai putea sa suporte, a inceput incet incet sa isi faca curaj sa se rascoale impotriva tatalui si a mamei ei abuzivi ajungand pana la a-i ucide cu sange rece in zi de Craciun.

Dupa aceasta reusita, fata pe numele ei de Romania, fiind crescuta doar sub politica obedientei si a supunerii nu a invatat sa se descurce singura.Astfel l-a ales pe primul târlan (Iliescu) care a vrajit-o mai bine si s-a lasat batjocorita in fel si chip de acesta sub iluzia falsa de libertate pe care ghiolbanul i-o oferea. Acest iubit al ei a tarat-o inca din primii ani de relatie in niste stari de conflicte interne (mineriade etc) ,dar ea nu punea la suflet pentru ca acest iubit care a devenit sot inca o vrajea bine si ii dadea sentimentul de libertate, desi acesta o secatuia de resursele lasate de fostii ei parinti. Dupa 2 ani de chin cu acest sot, femeia de acum, Romania ii mai da o sansa si din cauza naivitatii sale alege sa fie dusa la paragina de acesta.La un moment dat dupa inca 4 ani in care a fost neingrijita si saracita si aceasta s-a debarasat de acest sot si si-a ales unul mai intelectual care parea a avea si niste valori morale mai puternice, insa la fel de naiv ca ea, desi cred ca si mai naiv(Constantinescu).Atat de naiv, incat 'prietenii' femeii lui o jucau cum voiau ei, si o saraceau dupa voia lor, iar noul ei sot n-o mai putea tine sub control.

Si ghici ce? Dupa ce s-a debarasat si de acest intelectual naiv, fata sa intors din nou la primul sot mediocru(Iliescu) dar cu vrajeala buna, insa acest sot de data aceasta devenind batran si impotent a lasat-o in grija prietenului lui corupt (Adrian Nastase), care o regula asa cum voia el. Fata la un moment dat s-a saturat, si a renuntat la ambii , alegandu-si un sot de pe malul marii , fost navigator dar care era extrem de curvar si de curvit. Avea o vrajeala mult mai buna decat a primului sot si era mult mai convingator. In primii 4 ani de relatie ,acesta s-a purtat,cel putin la prima vedere cat de cat bine cu ea, scapand-o de persoanele prietene cu vechiul sot care o mai furau ici colo. Dupa ce si acesta s-a purtat urat cu ea , i-a mai dat niste sanse si tot pe el l-a ales cand a aparut un rival 'prostan' dupa cum insusi primul sot mediocru spunea despre el(geoana).Problema este in ultimii 4 ani cand a inceput si marinarul s-o fure si s-o condamne la foamete(criza 2009) ba mai mult i-a taiat si din salariu si pensie.

Dupa aceste episoade acest marinar a parasit-o, iar ea a trebuit sa aleaga intre un neamt rigid , fara pic de expresivitate si esenta, si intre un agarici, ruda de-al primului sot, care avea gura mai mare decat falusul. Dorind liniste si pace, si stabilitate financiara, l-a ales pe neamt. Neamtul nu i-a dat atentie femeii dupa cum aceasta se astepta deja, ci atentia lui era indreptata mai mult catre imaginarii sai rivali ,rude ale primului sot (psd). Fameia a trecut peste ,dar nu fiindca a vrut, ci fiindca au refuzat sa mai apara rivali. La un moment dat, dupa 4 ani in care neamtul a tratat-o cu indiferenta, n-a mai aparut decat o lesbiana, verisoara de-a primului sot la ei, care pe deasupra era si analfabeta .Nu avea cum s-o aleaga deoarece era prea proasta si nu ii trebuia o lesbiana.

Asadar dragi cititori, fata noastra, Romania inca e intr-o relatie cu neamtul, iar in prezent aceasta sufera de covid, iar neamtul , de frica sa nu ia si el, o tine la distanta si n-o mai suporta!

ORICE ASEMANARE CU REALITATEA ESTE STRICT.....INTOCMAI!

Titanic, o altfel de abordare!

        Ma gandeam la filmul, Titanic... ❤️ „sufletul unei femei este un ocean de secrete” :-)

     Mi-am dat seama, ca înșelatul ăsta nu e pentru oricine. Bun, te șantajează emoțional mă-ta în ultimul hal și tu de frică să n-o lași să își rupă mânuțele cu munca, dai să te măriți cu bogatul bogaților întru salvarea mă-tii, care bogat nu era nici el vreun burtos strâmb, cocoșat și te mai și iubește, în timp ce alta moare și-așa n-are. Nefericire maximă, te faci că te sinucizi, de răsfățată ce ești, îl găsești pe flymuc și dragostea adevărată și după ce te pictează ăla în toată splendoarea, tu logodită fiind, mai și pui desenele în seiful ăluia? Păi ce-ai făcut mă? Vezi, degeaba ești frumoasă și educată și deșteaptă dacă ești proastă. Măcar dacă ești proastă la început, fii deșteaptă pe parcurs.

Pe de altă parte mă gândesc, că dacă ea nu mai era cu părul pe moațe fine mirosind a levănțică, îi mai țâțâiau lu’ nea caisă nădragii după ea? Dacă nu le mai era interzisă toată treaba asta, îi mai mânca așa tare? Nu prea cred… A fost totuși interesantă luciditatea unui om care nu mai avea nimic de pierdut de la viață. Și dacă mă întrebați pe mine, a avut noroc că a murit omul cu pricina,că altfel s-ar mai fi sinucis o dată, căci în ipocrizia ei n-ar fi putut niciodată să ducă o viață lângă el. Atenție, o viață! Așa de-un episod a fost frumos, dar pe termen lung cred că ar fi oftat după caviar și fracuri. Și dacă o ducea capul puțin mai mult decât pân’ la provă, fac pariu că era femeia cu fundul în două luntri.

Secvența maximă a fost aia în care ea era în barcă și ăia doi aliniați ca fraierii. Și logic, mânată de emoții, femeia, nici atunci n-a stat cuminte, în barcă, poate dacă stătea, nu mai murea prostul s-o lase pe ea, la sfârșit pe bucata de dulap.

Nenea care a proiectat vaporul și-a făcut și el un marketing cum că e de nescufundat, să crească și el prețul și lumea a luat-o de bună, chiar și căpitanul, care, pe cât de competent pe atât de vulnerabil în fața aroganței de a nu pleca urechea la bieții subalterni, lucru larg răspândit și în managementul zilei de azi.

Concluziile mele: Jack, salvatorul victimă de fapt a instabilității femeii și cel mai câștigat, nenea bogatul și el victimă a vanității sale, diabolic de inteligent dar prea mânat de instinct și de orgoliu, că și dacă îl iubea a noastrăși el era sigur de asta, poate nici cu „inima oceanului” nu mai venea la ea. Și trandfirul nostru… ziceți voi, băieți, hai să-i spunem… femeie. Și acum vine Hagi și zice: Unii se nasc, alții mai mor, așa e în viață!

Morala pe care eu am tras-o: faceți ce vă taie capul, nu ce vă dictează mamele egoiste. Dar na, să anulezi șantajul emoțional, să știi ce îți dorești de la viață și să știi că nu le poți avea pe toate, cere să fii puțin mai puțin femeie. Și nu era treaba treabă, dacă nu avea figuri până la sfârșit și în loc să dea cu diamantul lui Ludovic al XIV-lea de fundul mării, ar fi făcut și ea niște case la ăi de n-au. Femeia…

Și uite așa, plâng ele femeile la Titanic pentru că „sufletul unei femei este un ocean de secrete” și bărbații, sătui de ipocrizie au fugit să se uite la Gladiatorul. Mă întreb câte certuri or fi pornit de la asta?

Filmul ca filmul, dar e 2020, prieteni. Femeile nu se mai mărită din obligație, pentru că așa e cutuma și nici nu mai înșală ca să se salveze, ci că au chef. Astăzi lucrurile se fac asumat si trag concluzia că sunteți mai adormite ca Frumoasa din Pădure și că aceste filme sunt adânc înrădăcinate în voi. Nu vă mai salvează nimeni azi, pentru că de la Titanic încoace s-au făcut filme cu femei fatale care conduc ele nave spațiale și salvează lumea, de la Titanic încoace se defilează cu femeia puternică și nu aveți cum să fiți și femeia puternică și să vă salveze unul material și altul emoțional. N-am treabă cu filmul, cu actorii, cu regizorul, cu Oscarul, ci cum vă îngrămădiți voi spre nefericire. Degeaba vă rupeți tocurile ziua 8 ore dacă seara visați la cai verzi pe pereți. Înțelegeți? Se numesc conflicte interioare.

Vedeți, asta e problema, că de când suntem mici ni se spun povești cu zâne și cu eroi și apoi ni se dau Titanice și siropenii americane comerciale, în care ne mutăm cu toate speranțele noastre de femei și apoi ne căutăm eroii prin realitate și curajul lor, iar ei pe partea ailaltă, ei își caută vedetele porno și femeile puternice și, ce să vezi, s-a luminat afară, treziți-vă!

Povestea asta, pe fond românesc și în contextul de astăzi, n-ar avea cum să existe. Păi încearcă tu să-i sufli combinația unuia de pluseză nu cu diamante de regi, măcar cu Michael Kors și Louboutin, când dacă tu ai 10 parai în buzunar, ea nu că nu te lasă să o pictezi tu goală, mă, nici nu te aude, nici îmbrăcată cu șubă și căciulă în cap, pe stradă, nu stă lângă tine. Pentru că, surpriză, e lângă ăla pentru că asta își dorește. Și dacă se întâmplă cumva să fii în rolul lui Jack și să o iubești, poți să îți pui tu ștreangul de acum că ea are prinți moștenitori de făcut.

E frumoasă povestea de iubire pentru pipițele trofeu, chiar dacă stă ea frumușel și drăgălaș, seara la Titanic, se face lumină afară și are programare la salon, dup-aia i se face foame și așteaptă nenea cu seria 7 să treacă să o ia și să ciugulească și ea ca vrăbiuța o ceva pe Șoseaua Nordului. Și dacă tu ești ăla care îi parchează lui nenea mașina, dacă te calcă, se uită urât la tine că i-ai stat în drum, dacă dai cumva să intri în vorbă, te și scuipă ca-n Titanic. Și dacă totuși se întâmplă să-i pici în vreun fel, te ia cu fetele în excursie la Barcelona dar cam atât, că mai mult nu riscă. Și uite ce nasoală e viața și pentru ea, că te iubește dar nu poate să moară de foame cu tine, prin a muri de foame înțelegând că va fi lipsită de rufe scumpe și excursii și toate cele și pentru tine că nu o să poți niciodată să i le oferi, nici dacă te apuci să dai la lume în cap pe stradă. Oricum, în timp ce tu te chinui, ea își mai face niște poze d-alea tipice prin Mauritius, știi, întinsă pe spate, cu palmierul între fese, cu mâna deasupra capului. Mă și întrebam la un moment dat dacă la recepție le dau vreun ghid de pozat pe palmier și un fotograf. Dacă le schimbi capul din poza, e aceeasi poza. Evident, el nu apare niciodată în poză, ori că e vreun însurat și îi strică ăluia casa, ori că e vreun bătrân, ursuleț pardon, și îi rupe mă-sa capul când ajunge acasă că descoperă că nu o trimiseseră cu jobul acolo.

Și atunci cum să nu îmi dau palme și să mă pufnească râsul la Titanic când Rose a noastră transpusă în 2020, te întreabă întâi la ce restaurant o duci și dup-aia îți dă block dacă nu îi convine, când dacă ar găsi un Cal și-ar salva toată familia și poate să facă Jack serenade la balcon și să meargă pe coate că ea nu se descalță de Jimmy Choo și nu se dezbracă de Marc Jacobs pentru că știe că Jack n-are de gând să moară curând.

Aceasta relatare de mai sus , are meritul de a fi scrisa de insusi o femeie. Impresionanta si relevanta,nu?