Fotbalul din curtea scolii

 


          Romania - Islanda 0-0 si inca un campionat mondial va fi vazut la televizor de o tara care acum 24 de ani nu lua in serios vorbele lui Hagi care sustinea ca nationala va intra in colaps. Si intr-adevar a intrat in moarte clinica, de fapt a murit cu totul avand in vedere si rezultatul amicalului de la under 20, in care ai nostri au fost linsati de  italieni cu 7-0. Cam asa cum invingea generatia lui Hagi tarile care acum ne incurca.

          Subiectul de azi este fotbalul din curtea scolii. Din anul 2003 incoace, accesul in curtea scolii a fost ingradit pentru cei din afara orelor de sport si a celor ce nu au vreo legatura cu acea scoala. Cam dupa acelasi an si nationala Romaniei a inceput declinul. Sa fie o coincidenta? Eu cred ca NU! De ce? Pentru ca in curtea scolii se formau niste abilitati complexe, tehnico-tactice, dar si de adaptare, socializare si intarire a caracterului. Si o sa explic pe larg.

         La antrenamentele conventionale de fotbal, in cadrul organizat al unei asociatii sportive, copilul sau adolescentul isi desfasoara activitate intr-o rutina disciplinara ,iar toti membrii echipei sunt tratati in mod egal si asculta de aceeasi autoritate, de antrenor. Este un lucru bun, insa dupa cum am vazut in meciurile nationalei din ultimii 10 ani, si dupa cum am vazut la jucatorii care se transfera in strainatate, desi acestia sunt talentati, nu reusesc sa se ADAPTEZE. Nu reusesc sa isi controleze emotiile si se simt coplesiti de presiunea unui vestiar total strain, iar angoasele si anxietatile ii domina. Este ca si cum ai trimite la razboi niste soldati antrenati din teorie de mamele lor de langa care nu au plecat.

       In curtea scolii se intalneau copii din mai multe cartiere, de varste diferite , se nasteau orgolii, se inventau competitii, se slefuiau caractere, mai ales cand cei mici voiau sa le atraga atentia celor mari dorind sa ii impresioneze pe cat posibil. Se nasteau dispute intre jucatori nefiind o autoritate care sa le stinga conflictele, iar jucatorii trebuiau sa le gestioneze, astfel invatand sa faca fata situatiilor stresante si de presiune. Daca la antrenamente toata lumea juca, in curtea scolii trebuia sa tragi tare ca sa fi ales de vreuna dintre echipe. Daca la antrenamentele organizate doar antrenorul te ciufulea, in curtea scolii daca iti permiteai sa iti arati slabiciunile, toata echipa de marginaliza. Astfel ca in curtea scolii se nasteau caractere tari! 

      Nu spun ca antrenamentele organizate nu sunt bune, insa sunt incomplete. In timpurile in care eu eram inscris intr-o echipa de fotbal , dupa ce terminam antrenamentele propriu-zise, mergeam in curtea scolii ca sa ne exersam cele invatate de la antrenor. Le puneam in practica si le exersam pana deveneau automatisme. Daca la antrenamente stateam cateva  ore, in curtea scolii stateam pana seara. Ceea ce azi nu se mai intampla. Si se vede! Se vede in incapacitatea jucatorilor nostri de gestiona situatiile in momentele cheie. Se vede in incapacitatea jucatorilor nostri de a se mai adapta la cluburile din strainatate. Se vede in lipsa de tupeu si in incapacitatea de a lua deciziile potrivite, in mod automat atunci cand trebuie. Se vede in lipsa viziunii si a creativitatii, imaginatia in teren lipseste. Asa ca se vede debusolarea si slabiciunea lor.

        In ziua de azi, terenurile sintetice au luat amploare, insa ca sa intri acolo trebuie s-o faci contracost si tot in mod organizat. Iar asta , pentru un copil este greu. Nu toti isi permit acea suma modica. Nu toti au atati prieteni incat sa se organizeze sa fie macar 10. Dupa antrenamentele de la echipa eu ma duceam singur in curtea scolii , aceasta fiind cateodata pustie, si ma antrenam cu mingea, iar dupa un timp mai venea un copil, inca unu, si inca unu pana ne strageam de cateva echipe.Totul se intampla spontan si natural. Nu aveam facebook ca sa ne organizam. Pasiunea ne chema in mod natural. 'Hai sa ies putin prin curtea scolii sa vad cine mai e'. Astea erau vremurile in care performanta avea continuitate. In curtea scolii s-au nascut marile talente. Acolo nu cerea nimeni bani ca sa iti acorde o sansa. In curtea scolii lupii alfa se separau de ceilalti. Dadeam strainatatii jucatori alfa, nu fatalai.


       Deci daca vreti sa salvati fotbalul din Romania, dati share acestui articol, ca sa fie vazut de cat mai multa lume, si sa se puna presiune pe autoritati pentru a se deschide din nou curtile scolilor, macar in weekend, daca in timpul saptamanii nu e posibil.

Un comentariu: